O toaletă antică dezvăluie paraziții periculoși care afectau cândva elita din Ierusalim

O toaletă antică, veche de 2.700 de ani, găsită într-o moșie regală din sudul Ierusalimului, încă mai prezintă urme ale ceea ce ar fi putut fi o epidemie de infecție parazită ce exista cu mult timp în urmă.

Descoperirile sugerează că până și cei mai bogați locuitori ai Ierusalimului antic, cei care își permiteau să își construiască latrine, sufereau de obicei de viermi intestinali.

• Cuie înfipte în craniile oamenilor, ritualul șocant din Epoca Fierului
• Primele pisici domestice au ajuns în China în urmă cu 1.400 de ani, arată un studiu

În timp ce latrinele și toaletele sunt considerate astăzi instalații sanitare de bază, este posibil ca funcția lor să fi fost alta cu mii de ani în urmă, scrie Science Alert.

„Prezența toaletelor interioare poate fi mai mult o chestiune de comoditate decât o încercare de a îmbunătăți igiena personală”, sugerează arheologii.

„O toaletă era un simbol al bogăției”

„O toaletă era un simbol al bogăției, o instalație privată pe care doar cei bogați și-ar fi putut-o permite”, au adăugat aceștia.

Se spune că Mesopotamia găzduiește cele mai vechi toalete cunoscute din lume, vechi de aproximativ 6.000 de ani. Regiunea istorică, care acoperă părți din actualele Kuweit, Irak, Siria, Iran și Turcia, este cunoscută drept „leagănul civilizației”, deoarece găzduiește unele dintre primele terenuri agricole.

Pe măsură ce vânătorii-culegători au început să se stabilească în sate și orașe mai mari, o zonă desemnată pentru a defeca a fost o necesitate. Pentru fermierul obișnuit, acest lucru însemna probabil să meargă la o groapă de gunoi, dar, în unele cazuri rare, oamenii bogați aveau parte de mai multă intimitate. Judecând după evidențele arheologice, anexele private au rămas un lux timp de multe mii de ani.

O toaletă antică cu o priveliște minunată

O toaletă antică de calcar din Ierusalim este una dintre puținele care au fost găsite. A fost descoperită în 2019, amplasată în ceea ce pare să fi fost o grădină atent îngrijită, chiar lângă rămășițele unui conac mare plin cu obiecte scumpe. Probabil a fost deținut de cineva cu o bună poziție socială.

Gaura din centrul scaunului de piatră sugerează că aceasta era o toaletă simplă, cu o gaură în pământ pentru a capta excreția;  însă avea o priveliște extraordinară.

De aici, utilizatorul ar fi putut să vadă Orașul lui David și Muntele Templului.

Arheologii bănuiesc că scaunul de toaletă ar fi fost cândva înconjurat de pereți de piatră și de un acoperiș, deși prezența polenului din aer de la pomi fructiferi și pini sugerează că avea ferestre sau că nu avea acoperiș. S-ar putea, de asemenea, ca plantele să fi fost folosite ca un fel de odorizant.

Ce au găsit cercetătorii în toaletă

Oricât de frumos ar fi mirosit mica toaletă, prezența paraziților sugerează că condițiile sanitare la acea vreme erau precare.

Sub scaunul de toaletă din calcar, o analiză atentă a dezvăluit un sediment antic care conține ouă de la patru tipuri diferite de viermi intestinali.

Ouăle de viermi rotunzi (Ascaris lumbricoides) și de viermi bici (Trichuris trichiura) au fost cele mai abundente în acest sit. Ambii paraziți intestinali pot infecta oamenii, ducând la malnutriție și creștere deficitară în cele mai severe cazuri.

Tind să se transmită atunci când urme de scaun uman care conțin viermi paraziți sau ouăle acestora sunt ingerate accidental. Odată ajunși în intestin, paraziții sunt capabili să producă mii de ouă pe zi în gazdele lor umane.

Fără medicamente, eradicarea acestor infecții într-o populație este incredibil de dificilă, mai ales fără un sistem curat de eliminare a excrementelor sau facilități de spălat pe mâini.

Informațiile pe care o toaletă antică le oferă despre Ierusalim

Ca atare, prezența viermilor rotunzi și a viermilor bici în excrementele elitei din Ierusalim sugerează că fecalele umane au fost tratate în moduri insalubre, posibil introduse în sursele de apă sau aruncate în culturi, ceea ce a făcut ca acestea să se întoarcă într-o anumită formă în mâncarea lor.

Teniile (Taenia sp.) au fost găsite, de asemenea, în fosilele fosilizate și, deoarece acești paraziți au un stadiu intermediar în carnea de vită și porc, ei ar fi putut pătrunde în sistemul uman prin carnea gătită necorespunzător.

Ultimele ouă găsite la fața locului au fost de la oxiuri (Enterobius vermicularis), cea mai veche înregistrare a acestor paraziți în Ierusalimul antic. Oxiurii sunt răspândiți prin contaminarea cu fecale a mâinilor, dar pot și pluti în aer.

Unii cercetători bănuiesc că acești viermi care infectează primate au fost o pacoste pentru noi încă de la începuturile omenirii, dar, deoarece ouăle sunt extrem de ușoare și delicate, ele nu sunt adesea capturate în evidența arheologică.

„O fereastră către viețile oamenilor din antichitate”

Poate că utilizarea toaletelor închise a răspândit și mai mult aceste infecții din aer.

Astăzi, tenia, oxiurii, viermii bici și viermii rotunzi sunt încă infecții comune în întreaga lume, dar atunci când sunt disponibile medicamente și facilități sanitare, sunt ușor de tratat.

Fără aceste măsuri, totuși, infecțiile intestinale ca acestea se pot transforma cu ușurință în epidemii, așa cum pare să fi fost cazul în Ierusalimul antic.

„Studii ca acesta ne ajută să documentăm istoria bolilor infecțioase din zona noastră și ne oferă o fereastră către viețile oamenilor din antichitate”, spune arheologul Dafna Langgut, de la Universitatea Tel Aviv din Ierusalim.

Vă recomandăm să citiți și:

Cea mai veche bijuterie din lume, găsită în Maroc

Metodă inedită de identificare a unei populații preistorice, de acum 4.000 de ani

Marinarii Māori au ajuns în Antarctica cu 1.200 de ani înaintea europenilor

Cel mai vechi document atestat, scris în limba română cu caractere chirilice, împlinește 500 de ani. „Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung” (1521)